)
Објављено у Romania - Друштвена догађања и забава - 09 Oct 2019 15:04 - 1
Babacu6058, Targoviste, RomaniaExistă câte unii care nu au altă treabă de făcut, decât să-şi terorizeze semenii. Nu, nu am de gând să vorbesc despre acei care, fără nici o consideraţie pentru viaţa lor şi cu atât mai puţin pentru a altora, construiesc tot felul de bombe, care mai de care mai bubuitoare şi pe care le detonează pe unde nici cu gândul nu gândeşti. Nu ! O să încerc să vă vorbesc despre cei care ne terorizează zilnic cu nişte fapte care, la prima vedere par a fi nişte fapte mărunte, chiar nevinovate, ar putea să le catalogheze unii. Uite, de exemplu cum ar fi cea a unui vecin al meu. Băiat bun, de altfel, cuminte şi talentat. Cântă din saxofon la nunţi şi la alte soiuri de petreceri atuci când este solicitat. Ei, dar se ştie că talentul cere sacrificii. Multe sacrificii. Pentru a-l menţine în formă, talentul are nevoie să fie permanent alimentat cu mult, mult, foarte mult exerciţiu. Şi, ce ar putea fi mai benefic pentru acest talent decât un exerciţiu care incepe astăzi la orele douăzecişitrei şi se termină mâine, la ore mici, de obicei două, sau trei ?... Nimic !...A, ba da !... Poate ceva mai multă îngăduinţă din partea vecinilor (a mea, bunăoară), care, ca nişte nţiţi ce sunt, fără nici un pic de respect pentru el, pentru talent, fireşte, se apucă să bată ca nişte disperaţi cu ciocanul în ţevile de la calorifer. Măcar dacă ar respecta ritmul melodiei, ar suna ca un acompaniament. Dar aşa ... E drept că nici melodiile exerciţiului nu sînt prea armonioase fiind, îndeobşte, alcătuite dintr-o inşiruire de cvinte, sexte şi septime în tonuri minore ale gamelor superioare ...În sfârşit, la terminarea exerciţiului, după ce talentul minunatului meu vecin a fost suficient antrenat, reuşesc şi eu, cu chiu cu vai, să aţipesc. Bineînţeles că, până la producerea acestui fericit eveniment, cel puţin un milion de gânduri, care de care mai negre şi mai întunecate mi-au trecut prin tărtăcuţă. Gânduri care riscau ca în orice moment să-mi transforme visele într-un coşmar. Dar, nu !... Nu s-a întâmplat acest lucru pentru că am reuşit să mi le reprim exact la timpul potrivit, aşa că am alunecat uşor în lumea viselor frumoase, ca în poveştile copilăriei. Cu zâne, cu Ilene-Cosânzene şi cu ...... Am sărit ca ars din aşternut !... Pentru moment am crezut că vine Zmeul-Zmeilor să mă ia la întrebări de ce îi încalc ţinuturile. Numai el ar fi putut să facă acest zgomot infernal ... Dar ăsta nu mai era vis. Eram treaz şi asta era cruda şi nemiloasa realitate. Adică era un alt vecin care trebuia să plece la serviciu şi care, din acest motiv, îşi ambala la maximum motorul motocicletei ale cărei tobe de eşapament au fost îndepărtate, cică, pentru a câştiga un surplus de putere. Primul impuls pe care l-am avut a fost acela de a-i arunca cu ceva în cap, dar mi s-a făcut milă de statueta de porţelan pe care o aveam la îndemână, aşa că m-am consolat cu ideea că orice motor trebuie încălzit înainte de a porni în cursă. Dar nu cred că o să mai rezist mult. În viitorul cel mai apropiat, prt că mă voi transforma şi eu într-un terorist. De fapt cred că am început deja. Nu v-am terorizat destul cu lamentările mele ?....
Подржи
BunnyLiuBunnyLiuКоментари (1)
Olecuță)
)